Determinarea nivelului tirotropinei în ser prin ECLIA – TSH

Descriere

Informații generale

Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH, tirotropină) se formează în celulele bazofile ale hipofizei anterioare şi are o secvenţă secretorie circadiană controlată de hormonul eliberator de TSH (TRH) produs de hipotalamus. Eliberarea hipofizară de TSH constituie mecanismul central de reglare pentru acţiunea biologică a hormonilor tiroidieni. TSH are o acţiune stimulatorie asupra formării şi secreţiei hormonilor tiroidieni, precum şi o acţiune proliferativă.

Determinarea TSH reprezintă testul iniţial în diagnosticul afecţiunilor tiroidiene. Chiar şi mici modificări în concentraţia hormonilor tiroidieni vor determina modificări în sens invers (mult mai pronunţate) ale concentraţiei de TSH. Prin urmare TSH reprezintă un parametru foarte specific şi sensibil pentru controlul funcţiei tiroidiene, dar şi pentru detectarea şi excluderea unor afecţiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian.

Nivelul de TSH este crescut în hipotiroidismul primar (tiroidian) fiind cel mai sensibil test în această afecţiune. Dacă există semne clare de hipotiroidism, dar nivelul de TSH nu este crescut se suspectează un hipotiroidism secundar în cadrul unui hipopituitarism.

Dozarea TSH este utilă în monitorizarea tratamentului la pacienţii hipotiroidieni: valori scăzute se întâlnesc în cazul dozelor excesive de hormoni tiroidieni de substituţie. Valorile normale de TSH indică un tratament echilibrat.

Valori scăzute se întâlnesc în hipertiroidism.

 

Pregătire pacient

Pacientul nu necesită o pregătire prealabilă în vederea recoltării probei.

Se recoltează dimineața, à jeun (pe nemâncate), o probă de sânge venos.

 

Semnificație clinică

Diagnosticul afecţiunilor tiroidiene, diagnosticul diferenţial al afecţiunilor axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian.

 

Limite şi interferenţe

Aproximativ 3% din femeile gravide prezintă niveluri marcat scăzute sau nedetectabile de TSH, ca urmare a concentraţiilor crescute de HCG.

In hipotiroidismul secundar (central) pot fi întâlnite valori normale de TSH, dar activitatea sa biologică este scăzută.

La pacienţii spitalizaţi frecvenţa supresiei TSH este de două ori mai mare la cei cu afecţiuni non-tiroidiene decât supresia TSH determinată de hipertiroidism.

• Medicamente

Creşteri: agenţi radiologici, amiodarona, atenolol, calcitonina, carbamazepina, clorpromazin, clomifen, estrogeni conjugaţi, fenitoin, iodura de potasiu, L-tiroxina, litiu, lovastatin, metimazol, metoclopramid, morfina, prazosin, prednison, propranolol, rifampicina, sumatriptan, tamoxifen, TRH (thyrotropin releasing hormone).

Scăderi: bromocriptina, carbamazepin, corticosteroizi, ciproheptadin, dopamina, heparina, (administrare i.v.; nivelul de heparină din lichidul de hemodializă este suficient pentru a produce interferenţe), levodopa, metergolin, fentolamina, somatostatin, tiroxina.

Nu ar trebui recoltate probe de la pacienții care primesc tratament cu doze mari de biotina (> 5 mg/zi), timp de minim 8 ore după ultima administrare de biotina.

 

Metodă – electrochemiluminiscenţă (ECLIA)

 

Interval biologic de referință / rezultat:

0-6 zile: 0.7-15.2 μUI/ml

6 zile-3 luni: 0.72-11 μUI/ml

3-12 luni: 0.73-8.35 μUI/ml

1-6 ani: 0.7-5.97 μUI/ml

6-11 ani: 0.6-4.84 μUI/ml

11-20 ani: 0.51-4.30 μUI/ml

> 20 ani: 0.27-4.20 μUI/ml

 

Eliberare rezultat: 3-5 zile lucrătoare