Identificarea bacteriilor anaerobe din probe biologice–cultură, microscopie, teste biochimice

Descriere

Informații generale

Bacteriile anaerobe sunt sensibile la oxigen (incapabile să se dezvolte și să se multiplice în prezența oxigenului). Sunt bine reprezentate în microbiota organismului uman, prin numeroase specii, depăşind speciile aerobe, în raport de până la 1000:1, iar cele sporulate sunt ubicuitare în natură: sol, praf, sedimente marine, ape uzate, intestinul animalelor etc.

Anaerobii din microbiotă sunt, în general, comensali. Majoritatea colonizează mucoasele, având rol benefic (de ex.: sinteza unor vitamine – B12).

Exemple de reprezentanți anaerobi ai microbiotei umane:

– microbiota orală: Streptococcus constellatus, Prevotella spp., Porphyromonas spp., Fusobacterium spp., Veillonella spp., Actinomyces spp. sau Bifidobacterium spp. (microaerofili);

– microbiota intestinală: grupul Bacteroides fragilis, Clostridium perfringens, LactoBacillus spp. sau Bifidobacterium spp. (microaerofili);

– microbiota genitală feminină: Peptostreptococcus anaerobius, Bacteroides fragilis, LactoBacillus spp. (microaerofil) etc.

Bacteriile anaerobe endogene devin, în anumite condiții (boli cronice, imunosupresie, disbioză prin tratament cu antibiotice de spectru larg, intervenții chirurgicale etc.), patogeni oportuniști, producând infecții – cel mai frecvent abcese – prin invazia țesuturilor sterile, facilitată de molecule bacteriene care induc atașarea bacteriilor la țesut, inflamarea și lezarea acestuia.

Pot apărea și infecții exogene cu bacterii anaerobe – de exemplu, prin contaminarea plăgilor generate prin mușcătură (infecții cu bacterii orale) sau prin traumatisme accidentale (infecții cu anaerobi sporulați prezenți în sol, praf etc.).

Indicii care incriminează bacterii anaerobe într-o infecție:

–           mirosul fetid;

–           localizarea infecției în proximitatea unei mucoase;

–           infecție secundară unei mușcături umane sau de animal;

–           producere de gaz în proba biologică;

–           prezența de „granule sulfuroase” în secreții (suspiciune de actinomicoze);

–           supurație gingivală etc.

Infecții în care sunt implicate frecvent bacterii anaerobe:

–           infecții dentare: oro-faciale, infecții la rădăcina dintelui, abcese dentare, periodontale; bacteriemii secundare intervențiilor chirurgicale orale;

–           endocardite;

–           osteite, infecții articulare;

–           sinuzite cronice;

–           infecții oculare;

–           infecții intra-abdominale, apendicite, peritonite, infecții post-chirurgicale intra-abdominale;

–           infecții genitale feminine: endometrite post-partum, abces vulvo-vaginal, avort septic;

–           infecții ale țesuturilor moi: celulite, abces pilonidal;

–           infecții generate de mușcături de animal;

–           infecții cutanate: gangrenă gazoasă (mionecroza Clostridium perfringens), suprainfecții ale ulcerelor venoase, acnee vulgară (Cutibacterium acnes), infecții secundare hidradenitei supurative, abces mamar etc.

Localizări ce presupun investigarea sistematică a bacteriilor anaerobe:

–           cavitatea pleurală – puroi pleural (obținut prin puncție), țesut pulmonar / bronșic prelevat preoperator, lichid de aspirație bronșic;

–           abces al creierului, al ficatului;

–           abces anexial (ovarian, trompe uterine);

–           cavitatea peritoneală – intervenție chirurgicală în peritonită sau postoperator;

–           osteită;

–           infecțiile superficiale secundare unei mușcături de animal sau om, unei injecții intramusculare sau intravenoase, traumatismelor (fractură deschisă, plagă ințepată, plăgi mari, anfractuoase);

–           acnee nodulo-chistică;

–           hidradenite etc.

Tratamentul constă în terapie antimicrobiană și se realizează pe baza rezultatelor de laborator privind sensibilitatea la antibiotice a tulpinilor bacteriene incriminate în infecție. Totodată, sunt importante toaletarea și dezinfectarea sistematică la situsul infecției.

 

Semnificație clinică:

Identificarea bacteriilor anaerobe din probe biologice – cultură, microscopie, teste biochimice presupune izolarea tulpinilor bacteriene anaerobe din proba biologică printr-un proces complex ce necesită medii speciale de cultură și menținerea acestora în atmosferă anaerobă (privată de oxigen). Frecvent, incriminată în infecție este o cultură bacteriană mixtă – anaerobă și aerobă facultativ anaerobă – reprezentând un amestec de genuri și specii care contribuie sinergic la patogeneză. Fiecare tulpină anaerobă de interes este purificată și identificată, urmând a-i fi testată sensibilitatea la antibiotice (antibiograma), pentru orientarea clinicianului către un tratament eficient. În laboratorul nostru, antibiograma se efectuează prin analiză separată, ținându-se cont de numărul speciilor bacteriene anaerobe izolate și de relevanța clinică a acestora.

Limitări:

–           rezultatul analizei poate fi furnizat într-un interval de timp mai îndelungat, din cauza ritmului lent de creștere a bacteriilor anaerobe.

 

Pregătire pacient:

Recoltarea probelor biologice se realizează în condiții foarte riguroase de asepsie, după decontaminarea situsurilor adiacente infecției, pentru a se evita contaminarea cu microbiota comensală de proximitate (tegumentară, intestinală, orală etc.).

Recoltarea probelor din colecții purulente închise, profunde, este realizată doar în unități medicale, de către personalul specializat. De exemplu, în cazul unui abces, recoltarea se efectuează prin puncţie şi aspiraţie cu ajutorul unei seringi sau intra-operator, urmând inocularea imediată a probei într-un mediu de transport care să asigure supraviețuirea bacteriilor anaerobe.

În cazul infecțiilor orale și parodontozelor, recoltarea probelor se realizează în cabinetul stomatologic.

Recoltarea probelor din infecții superficiale se poate realiza în cadrul Laboratorului de Analize medicale al I.N.C.D.M.M. „Cantacuzino”.

Transportul probelor biologice din infecții în care sunt incriminate bacterii anaerobe este extrem de important, ținându-se cont de necesitățile atmosferice speciale ale acestora.

Transportul se asigură în cel mai scurt timp posibil, în medii speciale de transport (pre-reduse), la temperatură ambientală (20 – 25 ⁰C), cu evitarea mișcărilor de agitare a recipientului cu mediu (de oxigenare).

 

Interval de referință, interpretarea valorilor:

Rezultatul analizei microbiologice se exprimă prin raportarea speciilor bacteriene identificate în proba biologică.

Rezultatul se va interpreta obligatoriu în context clinic.

 

Interval de recoltare

Luni-Vineri: 07:30-11:00