Determinarea anticorpilor IgG anti-Toxocara canis în ser prin ELISA

Descriere

Informații generale

Test imunoenzimatic tip ELISA de detecție calitativă a anticorpilor din clasa IgG anti- Toxocara canis, în serul sangvin.

Utilitate în screening caz de suspiciune toxocaroză.

Semnificație clinică:

Toxocaroza este o parazitoză zoonotică indusă de nematodul Toxocara, care există sub 2 specii: Toxocara canis (limbricul câinelui) și Toxocara cati (limbricul pisicii). Omul este gazda accidentală, care se infectează pe cale digestivă de regulă, prin ingestia de ouă embrionate din sol (pica/geofagie), de pe blana câinele sau a pisicii sau de pe vegetale și – mai rar – prin ingestia de larve odată cu carnea crudă sau insuficient prelucrată termic.

Postinfecție, larvele care diseminează hematogen perienteric intră într-un impas de maturizare la nivelul diverselor țesuturi (de exemplu, ficat, inimă, plămâni, creier, mușchi, ochi), provocând reacții inflamatorii locale severe, care stau la baza dezvoltării bolii.

Deși majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice, se profilează 4 forme clinice ale toxocarozei:

• larva migrans viscerală (toxocaroza clasică, viscerală);
• larva migrans oculară (toxocaroza oculară);
• forma ocultă și
• larva migrans cerebro-medulară.

Grupul de risc este reprezentat de copiii și adolescenții cu vârsta sub 20 de ani, precum și de proprietarii de câini/pisici.

Diagnosticul infecțiilor cu Toxocara implică obținerea unui istoric clinic și de expunere relevantă la infecție și se bazează pe rezultatele testelor de laborator. Eozinofilia poate fi, de asemenea, prezentă – mai frecvent în toxocaroza viscerală. În prezent, testarea pentru detecția anticorpilor specifici este singurul mijloc de confirmare a unui diagnostic clinic. Întrucât larvele pot rămâne viabile la nivel tisular până la 10 ani postinfecție, trebuie să se în calcul și posibilitatea de recăderi / reactivări ale infecției cronice. Astfel, determinarea indexului avidității anticorpilor IgG specifici permite determinarea fazei bolii, iar anticorpii IgA specifici completează diagnosticul.

Proba: 2 ml ser (recoltare sânge venos în vacutainer fără anticoagulant; centrifugare sânge cu recoltare supernatant seric sau recoltare sânge în vacutainer cu separator de ser).

Condiţii de transport: tub steril; temperatura 2 – 8 °C. Tub secundar în container izoterm cu gheață umedă.

Interval de transport: maxim 24 de ore de la recoltare.

Timp eliberare rezultate: după 2-5 zile lucrătoare. Testul se lucrează în raport cu volumul de probe și de regulă o dată pe săptămână (timpul analitic fiind de o zi).

Interpretare rezultate / valori de referință:

Raportat negativ, pozitiv sau echivoc:

• Negativ: Se va exclude infecția toxocarică;
• Echivoc/incert: este necesară confirmarea prin repetarea testării pe o nouă probă, recoltată după 2 pana la 6 săptămâni, dacă este indicat clinic;
• Pozitiv: S-au detectat anticorpi IgG anti Toxocara, ceea ce sugerează o infecție activă sau inactivă.

Observații:

1. Pentru confirmarea rezultatului pozitiv sau echivoc, recomandăm suplimentar testul „Determinarea anticorpilor IgG anti-Toxocara în ser prin WESTERN-BLOT”;
2. Pentru o determinare a fazei bolii, recomandăm suplimentar – pe același ser al pacientului – testele: „Determinarea anticorpilor IgA anti-Toxocara canis în ser prin ELISA” și „Determinarea indicelui de aviditate a anticorpilor IgG anti-Toxocara canis în ser prin ELISA”.
3. Toate rezultatele serologice trebuie să fie corelate cu istoricul clinic.

Interval de recoltare

Luni-Vineri: 07:30-11:00