Determinarea anticorpi IgG anti-Toxocara în ser prin WESTERN-BLOT

Descriere

Informații generale

Test imunoblot de detecție calitativă a anticorpilor de tip IgG anti-Toxocara în ser, util în confirmarea sau infirmarea serologică a unui rezultat pozitiv sau echivoc de anticorpi IgG anti-Toxocara, obținut prin testul de screening ELISA, efectuat pe aceeași proba de ser. De asemenea prezintă sensibilitate înaltă în detectarea unei seroconversii nedecelate printr-un test ELISA.

Semnificație clinică:

Toxocaroza este o parazitoză zoonotică indusă de nematodul Toxocara, care există sub 2 specii: Toxocara canis (limbricul câinelui) și Toxocara cati (limbricul pisicii). Omul este gazda accidentală, care se infectează pe cale digestivă de regulă, prin ingestia de ouă embrionate din sol (pica/geofagie), de pe blana câinele sau a pisicii sau de pe vegetale și – mai rar – prin ingestia de larve odată cu carnea crudă sau insuficient prelucrată termic.

Postinfecție, larvele care diseminează hematogen perienteric intră într-un impas de maturizare la nivelul diverselor țesuturi (de exemplu, ficat, inimă, plămâni, creier, mușchi, ochi), provocând reacții inflamatorii locale severe, care stau la baza dezvoltării bolii.

Deși majoritatea persoanelor infectate sunt asimptomatice, se profilează 4 forme clinice ale toxocarozei:

• larva migrans viscerală (toxocaroza clasică, viscerală);
• larva migrans oculară (toxocaroza oculară);
• forma ocultă și
• larva migrans cerebro-medulară.

Grupul de risc este reprezentat de copiii și adolescenții cu vârsta sub 20 de ani, precum și de proprietarii de câini/pisici.

Diagnosticul infecțiilor cu Toxocara implică obținerea unui istoric clinic și de expunere relevantă la infecție și se bazează pe rezultatele testelor de laborator. Eozinofilia poate fi, de asemenea, prezentă – mai frecvent în toxocaroza viscerală. În prezent, testarea pentru detecția anticorpilor specifici este singurul mijloc de confirmare a unui diagnostic clinic. Întrucât larvele pot rămâne viabile la nivel tisular până la 10 ani postinfecție, trebuie să se în calcul și posibilitatea de recăderi / reactivări ale infecției cronice. Astfel, determinarea indexului avidității anticorpilor IgG specifici permite determinarea fazei bolii, iar anticorpii IgA specifici completează diagnosticul.

Proba: 2 ml ser (recoltare sânge venos sau sânge din cordonul ombilical în vacutainer fără anticoagulant; centrifugare sânge cu recoltare supernatant seric sau recoltare sânge în vacutainer cu separator de ser).

Recomandăm refrigerarea imediat după colectare.

Condiţii de transport: tub steril; temperatura 2 – 8 °C. Tub secundar în container izoterm cu gheață umedă.

Interval de transport: maxim 24 de ore de la recoltare.

Timp eliberare rezultate: după 2-10 zile lucrătoare. Testul se lucrează în raport cu volumul de probe și de regulă o dată pe săptămână sau maxim la 2 săptămâni (timpul analitic fiind de o zi).

Interpretare rezultate / valori de referință:

Raportat negativ sau pozitiv:

• Negativ – Absența profilului de benzi antigenice specific unei infecții cu Toxocara;
• Pozitiv – Prezența simultană a 2 benzi antigence între 24 și 35 kDa indică prezența anticorpilor specifici anti-Toxocara.

Observație:

Pentru stabilirea diagnosticului final, recomandăm ca oricare constatare serologică prin imunoblotare să fie interpretată în contextul informațiilor disponibile la nivel epidemiologic, clinic și imagistic.

Interval de recoltare

Luni-Vineri: 07:30-11:00