Antigen HBs în ser (metoda ELFA)

Descriere

Informații generale

Virusul hepatitic B (HBV), un virus ADN, este agentul etiologic al hepatitei virale B, o problemă majoră de sănătate la nivel mondial.

Principalele căi de transmitere ale infecției cu HBV sunt:

• sexuală;
• parenterală (sânge/derivate de sânge contaminate, seringi contaminate – de exemplu, în cazul utilizatorilor de droguri intravenos, leziuni minore cu instrumente care pot fi contaminate etc.);
• verticală (de la mamă la făt).

Perioada de incubație este lungă (90 – 120 de zile), forma acută de hepatită virală B evoluând subclinic în peste 60% din cazuri.

Un procent de 90-95% dintre adulții infectați cu HBV elimină virusul din organism în decurs de câteva luni, însă în 5-10% din cazuri, aceștia devin purtători cronici de antigen HBs. În cazul nou-născuților infectați cu HBV, cronicizarea se produce în 90% din cazuri. Dezvoltarea hepatitei cronice cu virusul hepatitic B poate conduce în timp la apariția complicațiilor (ciroză hepatică, carcinom hepatocelular).

Semnificație clinică:

Testul constă ȋn determinarea calitativă a antigenului de suprafață al virusului hepatitic B (antigen HBs), primul marker serologic al infecției cu HBV (este detectabil încă din perioadă de incubație, fiind prezent în ser înainte de apariția simptomelor).

În infecția acută, antigenul HBs dispare, de regulă, la 3 luni de la debutul infecției. Persistența antigenului HBs peste 6 luni indică faptul că infecția s-a cronicizat.

Detectarea antigenului HBs este utilă în diagnosticul infecției acute, recente sau cronice cu HBV, testul având utilitate și în monitorizarea terapiei antivirale și a evoluției infecției.

Proba: ser (volum minim necesar: 1 ml)

Pregătire pacient: à jeun (pe nemâncate)

Transport probă: la o temperatură cuprinsă între 2-8 °C

Timp eliberare rezultate: 7 zile lucrătoare

Interval de recoltare

Luni-Vineri: 07:30-11:00