Determinarea nivelului de cortizol în ser prin ECLIA – CORT

Descriere

Informații generale

Cortizolul este cel mai important glucocorticosteroid şi este esenţial pentru menţinerea mai multor funcţii ale organismului, este sintetizat în zona fasciculată a cortico-suprarenalei dintr-un precursor comun cu colesterolul. În sânge 90% din cortizol este legat de proteina de legare a corticosteroizilor (CBG – corticosteroid binding globulin) şi de albumină. Doar o mică parte din cortizol circulă nelegată, fiind liberă să interacţioneze cu receptorii.

Cele mai importante efecte fiziologice ale cortizolului sunt creşterea glucozei sanguine (prin stimularea gluconeogenezei), precum şi acţiunea antiinflamatorie şi imunosupresivă.

În mod normal concentraţia serică a cortizolului prezintă o variaţie diurnă. Concentraţiile maxime (pană la 700nmol/L) sunt observate dimineaţa, iar cele mai scăzute (care sunt aproximativ jumătate din cele matinale) se întâlnesc între orele 16 şi 20. De aceea pentru interpretarea rezultatelor este necesară cunoaşterea momentului recoltării.

Pot fi efectuate şi teste de stimulare sau supresie a cortizolului la recomandarea medicului. Testul de supresie este utilizat pentru elucidarea cauzei unui nivel crescut de cortizol bazal. Testul de stimulare detectează insuficienţa corticosuprarenaliană.

 

Pregătire pacient

Pacientul nu necesită o pregătire prealabilă în vederea recoltării probei.

Se recoltează dimineața, à jeun (pe nemâncate), o probă de sânge venos.

 

Semnificație clinică

Nivelul cortizolului este util în monitorizarea unor afecţiuni care se însoţesc de creşterea  acestuia (sindromul Cushing) sau de scăderea lui (ex.: boala Addison) şi în monitorizarea unor tratamente (terapia de supresie cu dexametazonă în sindromul Cushing sau terapia cu cortizol în boala Addison).

 

Limite şi interferenţe

Deoarece creşteri şi scăderi episodice ale concentraţiei de cortizol apar atât la pacienţi cu boala Cushing sau cu producţie ectopică de ACTH, cât şi la persoanele normale, aceasta trebuie măsurată în cel puţin două zile diferite.

În sarcină pot apărea valori crescute de cortizol.

• Medicamente

Creşteri: anticonvulsivante, aspirina, atropina, benzodiazepine, clomipramina,  corticotropina, contraceptive orale, cortizon, diazoxid, diclofenac, estrogeni, furosemid, gemfibrozil, gliburid, hidrocortizon, insulina, interferon (gama), litiu, metadona, metoxamina, metoclopramid, naloxon, ranitidina, spironolactona, vasopresina.

Scăderi: aminoglutetimid, barbiturice, beclometazona,  danazol, dexametazona, efedrina, fenitoin, indometacin, ketoconazol, labetalol, levodopa, carbonat de litiu, magneziu, metilprednisolon, morfina, nifedipina, oxazepam, pravastatin, prednisolon, rifampicina, sumatriptan, trimipramina.

 

Nu ar trebui recoltate probe de la pacienții care primesc tratament cu doze mari de biotina (> 5 mg/zi), timp de minim 8 ore după ultima administrare de biotina.

 

Metodă – electrochemiluminiscenţă (ECLIA)

 

Interval biologic de referință / rezultat:

Interval orar 7 – 10: 171 – 536 nmol/L

Interval orar 16 – 20: 64 – 327 nmol/L

 

Eliberare rezultat: 3-5 zile lucrătoare